Matisse a inceput sa picteze femei, dupa ce a primit un cadou de la Theodor Pallady, pictorul roman si colegul sau de la Ecole des Beaux Arts din Paris.
Una dintre picturile lui Matisse este afisata pe coperta cartii lui Constantin Roman, “Vocile fara voce ale femeilor romance”, o carte despre traditie si arta cu privire la bluzele traditionale. Acum puteti cumpara aceste ii de pe Iiana bluze de dama.
Bluzele romanesti se gasesc prin numeroase targuri si baze traditionale din intreaga tara. Un important targ romanesc este targul mestesugarilor din Vaslui, organizat in fiecare an in Parcul Copou, judetul Vaslui.
Bluza romaneasca este o parte importanta a imbracamintei traditionale romanesti. Adesea facuta in lenjerie, panza de bumbac sau matase, cu modele geometrice, fluturi, flori, chiar paiete, brodate manual in jurul gatului, pe fata si pe maneci.
Modelele si culorile variaza in regiunile Romaniei. Cele mai cunoscute sunt derivate din X, unghi, rotund si “cultul soarelui” (cerc, cruce, ochi). Aceleasi influente simbolice se regasesc in opera artistului roman Brancusi.
Astazi, mai putine bluze sunt produse, dar mai exista inca artizani ascunsi in tara in sate izolate, care respecta aceleasi traditii stramosesti. Bluza in limba romana este numita “IE”, derivata din latina “tunicae linae”.
In Franta, bluza romaneasca a fost facuta faimoasa de Henri Matisse, prin faimoasele sale picturi din 1940 ale faimoaselor femei romance: Elvira Popescu, Martha Bibesco, Anna des Noailles si Elena Vacarescu. Dar bluza ca element de moda se este mult mai veche.
Camasile etnice purtate traditional de femei de la tara au devenit la moda printre clasele sociale mai inalte, dupa ce membrii familiei regale romane, Elisabeta din Romania si mai tarziu regina Marie si fiicele ei, au inceput sa le poarte la mijlocul secolului al XIX-lea.
In ilustrarea bluzei romanesti in picturile sale, Henri Matisse i-a dat o calitate si o recunoastere internationala. El a facut-o simbolul Romaniei si, in special, pentru feminitatea romaneasca. Pallady i-a oferit, in mod evident, vechiului sau prieten Matisse o colectie de bluze etnice brodate; tanarul sau asistent a fost si el roman.
La inceputul secolului al XIX-lea, Parisul era plin de intelectuali, aristocrati si artisti. Multe celebritati romanesti au fost invitate in saloanele pariziene si au adus cu ele o eleganta exotica surreala.
Au provocat dezastru: Maria Cantacuzino (Marie Cantacuzene), al carei portret de Genevieve – patronul Parisului – de Teodor Chasseriau (1819 – 1856), este atarnat in Pantheon; Elena Vacarescu (Helene Vacaresco), a carei viata de dragoste a inspirat faimosul roman al lui Pierre Loti “L’Exilée”, precum si poeme de dragoste ale lui Tino Rossi (Si tu voulais). A dat numele ei unui premiu literar, “Vacaresco Fémina” (acum parte a premiului “Fémina”).
Exista, de asemenea, faimoasa Comtesse de Noailles, nascuta Printesa Basarab-Brancoveanu, prima femeie care a devenit comandant al Legiunii de Onoare. Poemele sale au primit premiul intai la Académie Française la inceputul secolului. Portretul ei a fost sculptat de Rodin si pictat de Zuloaga.
Verisoara ei, Martha Bibesco, a fost o poeta si o femeie a societatii care i-a inspirat pe Marcel Proust, Cocteau, Paul Valéry si D’Annunzio. Ea se inconjura in mod inteligent cu oamenii influenti ai vremii.